Compromisul de a alege gri-ul
Ha, evit în ultima perioadă să mă mai concentrez asupra binelui și răului. Am observat că e vorba de compromis. Da, nu sunt adepta compromisului, dar iată că viața îmi arată multe fațete. Nu fațete dentare, ahaha.
Buunnn… uite, se întâmplă să merg ori prea repede, ori pre încet, în funcție de cum mă simt. Am observat că sunt în diverse mood-uri și încerc să fac din alb, negru și din negru, alb. Astfel iese gri. Încerc să evit să merg pe cum mă simt și să-mi testez partea practică și rațională. Să mă educ să fac ce e necesar, nu ce e ardent. Nu e ușor, dar dacă îți bați capul împărțind lucrurile în alb sau negru începe să devină dureros, obositor, greu și, în tot acest amalgam, am descoperit frumusețea GRIU-ului.
Da, viața în gri este despre liniștea de mijloc. Despre toleranță. Viața nu este despre alb sau negru, ci despre gri. Unele lucruri sunt albe, altele sunt negre, iar între ele sunt diverse nuanțe de gri. Acest spirit lipsit de prejudecăți stă la baza budismului și este legat de originile acestuia în Japonia.
Shintoismul se practică în Japonia încă din antichitate, iar la un moment dat, budismul a ajuns aici din China. În loc să se asmuțească shinotismul împotriva budismului, japonezii au concluzionat că cele două religii pot coexista. Potrivit conceptului japonez honji suijaku, zeii specifici shintoismului sunt manifestări ale zeităților budiste și formează împreună un tot invizibil sanctificat la altarele shintoiste în așa numitul gongen.
Acest lucru poate părea perfect neutru, însă tocmai de aceea reprezintă un exemplu excelent de înțelepciune japoneză. Este un mod de coexistență pentru ambele părți de găsire a compromisului și evitare a conflictelor.
Nu este nevoie să definim lucrurile ca find bune sau rele, albe sau negre. Calea cea mai bună este compromisul sau zona de gri. Am fost un om al extremismului și încerc să mă reașez și iată că viața mă învață cum să fac asta 🙂
Mulțumesc că citești blogul acesta. Prima dată l-am creat pentru mine, să-mi monitorizez stările și după s-a creat ceva numit o dorință de a tot scrie pentru oamenii care au nevoie să vadă ceva diferit. Viața este despre echilibru.
Mulțumesc că treci cu mine prin acest echilibru de început și că ți se pare util ce scriu,
M.
