Care este cel mai înfricoșător lucru pe care l-ai înfruntat?

Am simțit că frica de a mă pierde pe mine, nu un examen, nu un eșec profesional, sau aripile tăiate sau o ușă închisă în față m-au înspăimântat cel mai tare, ci senzația că mă pierd. Îmi place să mă las vulnerabilă în fața necunoscutului, fără a-mi face rău. Frica are multe valențe, pentru unii e teama de respingere, pentru alții teama de a fi invizibili, pentru mulți teama de a iubi sau de a fi iubiți cu adevărat. În ceea ce mă privește este frica de a mă dezamăgi eu pe mine. Sună cumva hedonist, doar că pe mine mă am toată viața. Cu mine trăiesc, în corpul meu trăiesc și în fiecare zi mă am pe mine.

Indiferent de formă, frica are același mecanism: ne ține pe loc, ne face să ne micșorăm atunci când sufletul nostru ar vrea să se extindă. Dar aici se ascunde paradoxul: frica este și cel mai bun profesor. În spatele ei se află exact ceea ce avem nevoie pentru a evolua.

Am învățat că atunci când îți este frică, corpul îți arată că ești la limită, doar că poți trece mai departe, mintea îți șoptește povești vechi, dar nu realitatea prezentă, iar sufletul tău îți arată direcția în care creșterea devine posibilă.

Astăzi, privesc frica poate ca un indicator de drum. Când simt teamă, știu că acolo este o poartă către o nouă versiune a mea. Și de cele mai multe ori, ceea ce era „înfricoșător” devine mai târziu o binecuvântare. Așadar, întreabă-te: Ce mă sperie astăzi? Pentru că răspunsul e poate chiar calea ta spre curaj și împlinire.
Dacă îți e frică să faci un business nou, să iubești din nou, să te muți într-o altă țară sau să te încerci un antrenament nou la sală, încearcă și vezi ce iese. Frica e pasul următor către noua ta versiune.

Cu mult curaj,

M.

Screenshot